Lupta Europei pentru competitivitate: între energie, inovare și tranziție ecologică

STRASBOURG — În timp ce Europa se confruntă cu un peisaj global în evoluție rapidă, un raport recent, prezentat de Mario Draghi în septembrie Parlamentului European, oferă o analiză dură a crizei de competitivitate a Uniunii Europene. De la costurile în creștere ale energiei, la întârzierea inovării tehnologice și urgența tranziției ecologice, raportul prezintă provocări fundamentale și propuneri ambițioase pentru repoziționarea economiei europene în 2024-2025.

Costurile energiei — un obstacol critic în calea competitivității

Prețurile energiei în Europa le-au depășit mult timp pe cele ale concurenților globali, precum Statele Unite și China, subminând competitivitatea industriilor sale, în special a celor energointensive. Raportul notează că, în 2022, prețurile gazelor naturale în Europa au fost de trei până la cinci ori mai mari decât în SUA, iar prețurile electricității au urmat o tendință similară. Prețurile ridicate ale energiei în Europa sunt determinate de o combinație între structura pieței, dependența ridicată de importuri și expunerea UE la volatilitatea pieței spot (3 Viitorul Europei)

Raportul subliniază necesitatea ca Europa să își valorifice puterea de negociere colectivă în ceea ce privește achizițiile de energie, să își diversifice sursele și să construiască reziliență prin investiții în infrastructură. Prin regândirea modului în care sunt structurate piețele de energie, Draghi afirmă că Europa ar putea reduce volatilitatea prețurilor, ar putea acoperi riscurile mai eficient și ar putea crea un peisaj energetic mai previzibil pentru industriile și consumatorii europeni deopotrivă.

Decalajul în materie de inovare — rămânerea în urmă într-o lume a tehnologiei de vârf

Potrivit raportului, una dintre cele mai presante provocări ale Europei este creșterea decalajului în materie de inovare față de SUA și China. Investițiile europene în cercetare și dezvoltare (R&D) sunt în urmă cu aproape 270 de miliarde EUR anual, în mare parte din cauza unei structuri industriale stagnante și a complexităților de reglementare care descurajează noile companii de tehnologie să prospere pe plan intern. Draghi a subliniat faptul că niciuna dintre cele mai importante întreprinderi europene din punct de vedere al capitalizării de piață nu a apărut în ultimele cinci decenii, perioadă în care Statele Unite au promovat mai mulți giganți tehnologici de mare valoare (4 Discursul lui Mario Draghi).

Raportul face apel la o nouă denumire de „societate europeană inovatoare”, care ar acorda întreprinderilor o identitate digitală armonizată în toate statele membre ale UE, facilitând operațiunile transfrontaliere și accesul la finanțare. Draghi insistă asupra faptului că consolidarea ecosistemului de inovare al Europei va necesita o revizuire profundă a modului în care sunt cheltuite fondurile publice pentru tehnologie și un efort de coeziune a reglementărilor în întreaga UE pentru a încuraja creșterea în rândul startup-urilor tehnologice promițătoare.

Tranziția ecologică — echilibrarea decarbonizării cu reziliența economică

Pe măsură ce UE avansează cu agenda sa ambițioasă privind schimbările climatice, Draghi avertizează asupra unui echilibru delicat între obiectivele de decarbonizare și competitivitatea economică. Europa este deja un lider mondial în domeniul tehnologiilor curate, însă Draghi avertizează că, fără o strategie europeană coordonată, decarbonizarea ar putea submina în mod involuntar competitivitatea. Costurile ridicate ale carbonului în Europa exacerbează situația, plasând industriile europene într-un dezavantaj în comparație cu regiunile cu prețuri mai mici sau fără prețuri pentru carbon (4 Discursul lui Mario Draghi).

Raportul propune investiții direcționate în tehnologii energetice curate, inclusiv în energia nucleară, hidrogen și captarea carbonului, alături de sursele regenerabile de energie. Raportul solicită accelerarea proceselor de autorizare a proiectelor din surse regenerabile, precum și investiții sporite în infrastructura de rețea, pentru a preveni viitoarele penurii de energie și creșteri bruște ale prețurilor care ar putea încetini tranziția ecologică. Prin dezvoltarea infrastructurii și promovarea inovării în domeniul tehnologiilor ecologice, Draghi consideră că Europa nu numai că protejează locurile de muncă, ci și creează „locuri de muncă ecologice bune” care se aliniază obiectivelor sale climatice.

Abordarea deficitului de competențe

Pe măsură ce Europa îmbrățișează transformarea digitală, raportul identifică o nevoie critică de a moderniza educația și formarea forței de muncă pentru a asigura incluziunea. Draghi sugerează o abordare bazată pe date pentru a identifica deficitele de competențe și a prioritiza investițiile în educație pentru a sprijini învățarea pe tot parcursul vieții. Pentru Draghi, Europa trebuie să devanseze concurenții în ceea ce privește educația și dezvoltarea forței de muncă pentru a valorifica oportunitățile economice pe care le aduce digitalizarea.

Privind în perspectivă — autonomie strategică și politică comercială

În cele din urmă, Draghi abordează dependența tot mai mare a Europei de furnizorii străini, în special în ceea ce privește tehnologia și materiile prime esențiale. El propune o abordare nuanțată a politicii comerciale și industriale care să sprijine sectoarele în care Europa deține deja un avantaj competitiv, gestionând în același timp dependențele strategice. Raportul lui Draghi sugerează că Europa trebuie să își protejeze interesele fără a recurge la protecționism deschis, promovând în schimb condiții de concurență echitabile în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

Pentru a trasa un plan de viitor, Comisia Europeană i-a cerut lui Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, să prezinte o viziune asupra competitivității Europei. Raportul său analizează provocările din Piața Unică și oferă idei pentru noul Plan Industrial Curat, care va susține industriile competitive și locurile de muncă de calitate, fiind lansat în primele 100 de zile ale noului mandat al Comisiei.

Raportul lui Mario Draghi din septembrie oferă o foaie de parcurs a cărei punere în aplicare ar necesita un capital financiar, politic și social semnificativ. Într-o lume marcată de schimbări tehnologice și tensiuni geopolitice, viziunea lui Draghi pentru o Europă competitivă și rezilientă evidențiază angajamentul UE de a prospera pe scena globală, nu doar de a concura.