Download this Article in English >>
Foto: Iurie Barbaroș, Raportului de Stare a Țării 2024 (RST), prezentator Adrian Lupușor, director executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” la Conferința Anuală MACRO: „Economia Moldovei în contextul ciclurilor electorale”, ediția a XII-a, Chișinău, 12 Decembrie, 2024, Hotel Radisson Blu Leogrand, sala Răut.
„Statul nu este o corporație, deoarece utilizează principii neomogene în instituții diferite și înglobează procese neliniare, complexe, distincte de cele ale unei corporații” clasice, a afirmat președintele Asociației de Actuariat din Moldova, Oleg Verejan, în cadrul conferinței anuale MACRO 2024 care a avut loc recent, la 12 decembrie 2024, la Chișinău.
Dar atât statul cât și corporația au un nivel de conducere strategică (1) responsabil pentru planificarea și implementarea deciziilor. Statul — Președinția, Parlamentul și Guvernul, care stabilesc direcția politică și economică. Corporația — Consiliul de Administrație și CEO, care decid strategiile de afaceri.
Ambele structuri operează pe baza unei ierarhii (2), delegând responsabilități și resurse la niveluri inferioare.
Statul dispune de ministere, agenții și administrații locale, fiecare cu responsabilități clare.
Corporația are departamente precum finanțe, resurse umane, marketing sau producție, fiecare contribuind la obiectivele organizației.
Ambele entități depind de alocarea eficientă a resurselor financiare (3) pentru a-și atinge scopurile.
La stat, bugetul provine din taxe și impozite, gestionat pentru a susține infrastructura, serviciile publice și securitatea. În corporație, bugetul se formează din venituri, investiții și împrumuturi, gestionat pentru operațiuni, dezvoltare și profit.
Atât statul cât și corporația sunt dependente de capitalul uman (4) pentru a-și îndeplini funcțiile. La stat, funcționari publici, oficiali aleși și personal angajat în administrație, iar în corporație, angajați organizați pe roluri și departamente.
Ambele se bazează pe reguli pentru funcționare (5) și își ajustează activitatea conform contextului legal și strategic. Statul, creează legi și reglementează activitatea economică și socială, iar corporația creează politici interne și se conformează legilor statului pentru a opera.
Ambele își ajustează activitatea pe baza feedback-ului și a nevoilor (6) grupurilor țintă. Statul, își servește cetățenii, oferindu-le servicii publice și protecție, iar corporația își servește clienții, furnizând produse și servicii.
Ambele sunt evaluate periodic pentru performanță și corectitudine (7). Statul este monitorizat de instituții precum Curtea de Conturi, dar și de jurnaliști și ONG-uri care supraveghează transparența. Corporațiile, pe de altă parte, sunt auditate de organisme externe sau interne pentru a asigura conformitatea financiară și operațională.
În esență, statul și corporația sunt sisteme complexe care funcționează pentru a-și atinge obiectivele prin gestionarea eficientă a resurselor și a relațiilor (8), ca și biserica.
Ca instituție, biserica este condusă de ierarhii religioase (1) precum patriarhi, episcopi sau preoți, care determină interpretarea doctrinelor și administrarea resurselor bisericești. Administrează resursele financiare (2) primite din donații, taxe religioase sau moșteniri pentru activități religioase și filantropice. Este reglementată (3) de canoane și dogme religioase, supravegheată intern de autoritățile clericale și, uneori, de stat în chestiuni legale.
Deservește oameni, enoriașii (4), oferind sprijin spiritual, educație religioasă și ajutor social.
Această asemănare și întrepătrundere dintre stat, corporație și biserică poate fi reprezentată grafic prin cercurile lui Euler:
Observăm că statul, corporația și biserica sunt entități asemănătoare care se influențează reciproc în cadrul societății umane. Fiecare dintre ele își reglează funcționarea printr-o structură ierarhică, cu multe aspecte comune, își gestionează resursele și se raportează la un „public” pe care îl servește. Deși scopurile lor pot părea diferite – statul pentru bunăstarea publică, corporația pentru profit, iar biserica pentru îndrumare spirituală – toate funcționează pe aceleași principii fundamentale și universale de organizare, reglementare și impact social.
Într-o lume în care granițele dintre politică, economie și religie devin din ce în ce mai difuze, este crucial să înțelegem cum aceste entități coexistă și se susțin reciproc. Indiferent de tipologia acestor structuri, toate fac parte dintr-o rețea complexă care formează cadrul social și cultural al unei țări. Insuccesul economic al unei structuri derivă din eșecurile altora și influențează întregul cadru socio-cultural existent în stat.
În principiu și parțial, la aceleași concluzii s-a ajuns prin Raportul de Stare a Țării și prezentările speciale din cadrul conferinței MACRO 2024 – pe fonul unei recesiuni regionale, Republica Moldova înregistrează o stagnare economică principială, care derivă din modelul bazat pe forță de muncă ieftină, ineficientă. Fiind imperioasă, deci, pentru companii\ corporații și instituții ale statului (care au indici de eficiență la sub-standarde internaționale) o tranziție către un model bazat pe eficiență și valoare adăugată, susținut de tehnologizare și inovare sectorială. Creșterea productivității și atragerea femeilor și tinerilor în câmpul muncii sunt considerate priorități urgente la toate nivelele.
Rata ridicată a sărăciei, situată la 31,6% în 2023, indică o nevoie acută de politici sociale mai eficiente, mai ales pentru familiile cu copii și persoanele cu dizabilități. Sistemul financiar, deși stabil, nu susține suficient IMM-urile și investițiile private, iar percepția negativă a investitorilor cu privire la instabilitatea reglementărilor și corupție frânează dezvoltarea economică.
Raportul subliniază că integrarea europeană a Republicii Moldova rămâne un obiectiv central, însă progresul este încetinit de ritmul lent al reformelor și capacitatea limitată a instituțiilor publice.
Foto: Iurie Barbaroș, slide din prezentarea Raportului de Stare a Țării 2024 (RST), de Adrian Lupușor, director executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” la Conferința Anuală MACRO
Programele guvernamentale de sprijin economic sunt criticate pentru lipsa de coordonare și prioritizare. Pentru a depăși aceste obstacole, raportul recomandă reforme sistemice urgente în justiție, digitalizarea serviciilor publice și îmbunătățirea reglementărilor economice. Combaterea corupției și stimularea încrederii investitorilor sunt esențiale pentru facilitarea tranziției economice și consolidarea parcursului european al țării.
Raportul evidențiază că viitorul Republicii Moldova depinde de implementarea unor reforme eficiente, atragerea investițiilor și sprijinirea dezvoltării durabile a economiei și societății. Aceste obiective pot fi atinse prin coordonarea eforturilor financiare, corelarea politicilor economice cu programele de finanțare, dezvoltarea accesului la credite, orientarea spre programe de finanțare țintite și crearea unui cadru instituțional adecvat. Totodată, este necesară o interacțiune mai eficientă cu băncile din țară, alinierea politicilor economice și monetare, precum și dezvoltarea pieței de capital. În prima jumătate a anului 2024, piața de capital din Republica Moldova a înregistrat o evoluție notabilă. Pe segmentul primar, au fost emise 51 de valori mobiliare în valoare totală de 319,29 milioane lei, dintre care obligațiunile au dominat cu 86%. Pe segmentul secundar, s-au înregistrat 477 tranzacții, însumând 1,04 miliarde lei, o creștere de 3,5 ori față de anul 2023, conform datelor Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF). Referințe multimedia în text: Raportul de Stare a Țării 2024 Agenda Conferinței MACRO XII
Invitația la Conferința MACRO XII
Other pages
Ratings: 
Statul este o corporație, ca și o biserică… pentru unii.
Comments: (1)