Trădătorii potențiali ai României și Moldovei în documentele declasificate CSAT

Documentele secrete referitoare la influența rusă în alegerile prezidențiale din România au fost declasificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pe 4 decembrie 2024, cu aprobarea președintelui Klaus Iohannis. Declasificarea a vizat documente furnizate de instituții precum SRI, SIE, MAI și STS, și a scos la iveală detalii privind metodele hibride de influență utilizate în campania electorală prezidențială, inclusiv utilizarea rețelelor sociale și finanțări suspecte.

• Notă Protectie Interna Ministerul Afacerilor Interne Romania.pdf >>
• Notă Serviciul de Informatii Externe Romania.pdf >> 
• Notă Serviciul Roman de Informatii 1.pdf >>
• Notă Serviciul Roman de Informatii 2.pdf >>
• Notă Serviciul Telecomunicatii Speciale Romania.pdf >> 

Prin declasificarea acestor documente, România a demonstrat că este mult mai democrată decât Republica Moldova — țară în care nu se declasifică și nu se publică nimic niciodată, de importanță sistemică, din 1940 — o realitate bolșevică care protejează comunismul și corupția sistemică la toate nivelele statului. 

Documentele declasificate prezentate în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) scot la iveală influența complexă exercitată de Rusia în alegerile prezidențiale din România, printr-o campanie de susținere a candidatului Călin Georgescu. Campania, construită pe modelul utilizat de Kremlin în Ucraina, a implicat strategii hibride de propagandă, dezinformare și manipulare digitală, având ca scop influențarea opiniei publice și subminarea stabilității democratice.

Un element central al acestei campanii a fost utilizarea unei firme fictive din Africa de Sud, care a finanțat peste 100 de influenceri pentru a promova candidatul pe rețele sociale, în special pe TikTok. În plus, donațiile masive, cum ar fi cele de peste 1 milion de euro efectuate de un utilizator român, au subliniat nivelul ridicat de resurse alocate pentru această campanie. Rețeaua de conturi coordonată prin Telegram și activitățile derulate prin intermediul influencerilor arată o metodologie bine organizată și direcționată pentru a amplifica mesajele de campanie.

Campania „Echilibru și verticalitate”, care a susținut candidatura lui Georgescu, reflectă în mod clar o strategie inspirată din campaniile rusești precum „Frate lângă Frate”, utilizate anterior în Ucraina. Documentele furnizate de SRI și SIE relevă faptul că astfel de acțiuni hibride, incluzând atacuri cibernetice și scurgeri de informații, au devenit o practică obișnuită în regiunea Flancului Estic al NATO. Totodată, utilizarea tehnologiilor emergente, cum ar fi inteligența artificială, a permis Kremlinului să își adapteze propaganda în timp real pentru a viza grupuri specifice din România.

Evaluările tehnice realizate de STS au arătat numeroase atacuri hibride asupra infrastructurii IT&C folosite pentru procesul electoral. Aceste atacuri au inclus acțiuni cibernetice și influențe directe prin rețele sociale, în special TikTok, unde aproximativ 25.000 de conturi false au fost utilizate pentru a amplifica mesajele electorale ale unui candidat. Aceste conturi au fost gestionate prin strategii de manipulare algoritmică și au încălcat normele electorale privind transparența promovării materialelor politice. Chiar dacă aspectele de securitate tehnică au fost gestionate cu succes, implicarea Rusiei subliniază riscurile majore la adresa integrității procesului electoral și a încrederii publice din România.

În același context de idei:
Raportul SIS privind imixtiunile externe rusești în alegerile din Moldova. Concluzii cheie