Trenduri financiare în Moldova la intersecție de ani, 2024-2025

Deciziile politice interne, cât și presiunile geopolitice externe, în prezent, descoperă în Republica Moldova mai multe tendințe financiare — de la stabilitatea cursului de schimb și a monedei naționale, scăderea inflației și creșterea prețurilor la energie, la o creștere economică modestă de doar 2% pentru economia autohtonă, spre sfârșitul anului 2024.

 

Începând cu 2 ianuarie 2025, Republica Moldova a adoptat EURO ca monedă de referință pentru stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc, marcând o schimbare semnificativă în politica economică a țării. Această decizie strategică vine în contextul unei economii tot mai integrate cu piața europeană, EURO înlocuind astfel dolarul american ca etalon monetar. Măsura reflectă structura actuală a economiei moldovenești, în care peste 60% din comerțul exterior este realizat în EURO.

 

Aproximativ 70% din remitențele primite de cetățenii moldoveni — o sursă esențială de venit pentru numeroase gospodării — sunt denominate în această monedă. Oficialii consideră că tranziția la EURO va aduce mai multă stabilitate și predictibilitate economiei naționale. „Această schimbare va facilita planificarea financiară pentru cetățeni și pentru agenții economici, contribuind astfel la o economie mai rezistentă și mai bine ancorată în standardele europene”, au declarat printr-un comunicat reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei.

 

Pe lângă avantajele imediate legate de stabilitatea cursului valutar, Moldova intenționează să adere în 2025 la sistemul unic de plăți în EURo (SEPA). Această integrare va permite transferuri financiare mai rapide și mai ieftine între Moldova și țările europene, consolidând astfel legăturile economice și financiare cu Uniunea Europeană. Decizia de a adopta EURO ca monedă de referință este menită să aducă mai multă previzibilitate și stabilitate economiei moldovenești, deși ar putea fi însoțită de provocări, cum ar fi costurile ridicate pentru menținerea unui curs de schimb fix și flexibilitatea redusă în ceea ce privește răspunsul la crizele economice.  

 

Inflația în Republica Moldova a înregistrat o scădere semnificativă de la 34% la 4% în ultimul an și jumătate, în mare parte datorită stabilizării costurilor energiei după găsirea unor alternative la gazul rusesc. Cu toate acestea, Moldova se confruntă în prezent cu o criză energetică, tranzitul gazului rusesc prin Ucraina fiind oprit din 1 ianuarie 2025, ceea ce duce la măsuri precum reducerea consumului de energie cu o tremie — aceasta ar putea afecta activitățile economice și ar putea crește costurile pe termen scurt atât pentru întreprinderi (38.300 de întreprinderi active), cât și pentru gospodării individuale (959.240 de gospodării, conform BNS).  

 

Comerțul Moldovei a arătat o schimbare, exporturile către România atingând un maxim istoric (32% din totalul exporturilor), în timp ce exporturile către Rusia au atins un minim istoric, indicând o reorientare către piețele occidentale. În 2021 valoarea exporturilor către Rusia era de 276 milioane dolari SUA, în 2022 a scăzut la 190 milioane dolari, iar în 2023 a ajuns la 144 milioane dolari. În primele opt luni ale anului 2024, exporturile Republicii Moldova au însumat 2.338,1 milioane dolari SUA, în scădere cu 12,4% comparativ cu perioada similară din anul precedent.  

 

Există controverse cu privire la datoria Moldovei față de Gazprom. Conform datelor disponibile, concernul rus Gazprom susține că Republica Moldova are o datorie de 709 milioane de dolari pentru gazele furnizate. Cu toate acestea, un audit internațional a concluzionat că doar 8,6 milioane de dolari din această sumă sunt justificați și documentați corespunzător. Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a declarat că guvernul nu recunoaște datoria pretinsă de Gazprom, considerând-o „inexistentă”.

 

Uniunea Europeană a adoptat un pachet de sprijin în valoare de 1,8 miliarde de euro pentru a susține Planul de Creștere Economică al Republicii Moldova. Acest plan are potențialul de a dubla dimensiunea economiei moldovenești în următorul deceniu, conform declarațiilor oficiale din 10 octombrie 2024 ale Președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Sprijinul financiar este destinat să accelereze procesul de integrare economică a Moldovei în Uniunea Europeană, facilitând alinierea la standardele și reglementările UE. Această integrare va stimula comerțul și investițiile, oferind oportunități sporite pentru întreprinderile moldovenești pe piața unică europeană. De asemenea, pachetul de sprijin va susține implementarea reformelor structurale necesare pentru consolidarea instituțiilor democratice și a statului de drept în Republica Moldova.

 

Spre finalul anului 2024, s-a atestat o creștere economică modestă a Moldovei, de 2%, cu o accelerare prognozată în anii următori (de 3% în 2025, 3,3% în 2026 și 3,7% în 2027, conform planurilor MDED), în mare parte pe fondul investițiilor în infrastructură și de redresare a consumului privat.

 

În octombrie 2024, Republica Moldova a organizat alegeri prezidențiale și un referendum constituțional privind integrarea în Uniunea Europeană. Rezultatele acestor evenimente politice au consolidat parcursul pro-european al țării, oferind un cadru favorabil pentru implementarea reformelor economice și atragerea investițiilor străine. Cu toate acestea, rămân provocări semnificative, inclusiv polarizarea societății și influențele externe, care pot afecta stabilitatea politică și, implicit, perspectivele economice ale țării. Implementarea cu succes a reformelor și menținerea unui climat politic stabil sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor de creștere economică și integrare europeană până în 2030.